miercuri, 14 mai 2014

Eu vioara





M-am întrecut cu orele
ca plînsul cu viorile
eu am trecut
ele-au căzut
răni circulare
făr’de picioare
fără gînduri
fără vise
peste prunduri
oase linse
de aşteptări
de lunecări
şi de văitări
ţîfnosule de timp
neînţelegătorule de timp
te mai sinucizi de multe ori
în mine şi în atîtea viori?


din vol. - "Adîncuri de la suprafaţă"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu