e bine de tot singur
te apucă dorul de pescuit
îți iei sculele și pleci teleleu
cauți un loc bun te oprești se înnorează
cad fulgere departe
de regulă suna telefonul – ce faci
hai înapoi vine ploaia vei răci dar
nu sună te ridici iei undițele și pleci
ți-a pierit cheful nu știi de ce
te presează ceva în pămînt
ajungi acasă cît un bob de grîu
îți pare ușa munte casa cer
de obicei auzeai o farfurie un pahar
zdrăngănind în chiuvetă
un murmur a cîntec o chicoteală o vorbă
dar liniștea o fluidă încremenire acoperă
spațiul
deschizi fereastra și ușile pînă ajungi
în bucătărie auzi cum le închide cineva
îți mai trece vorbești puțin cu nimeni
și pare totul în regulă e bine de tot
să fii singur florile înloresc mai greu
iar luna chiar pare mai grea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu