Stam acoperit cu sânge zburător.
Era mai mult decât pasărea,
Mai greu decât ea.
Nu zburam și nu înțelegeam
De ce nu pot să zbor.
Din ochii retezați pruncul de pom
Vărsa câte-o lacrimă în care
Încăpea tot universul și tot
Mai rămânea loc de căutare.
Simțeam din afară
Că cineva din adîncuri
Privește cum învăț
Pasărea să moară.
Cum ea n-ar fi crezut vreodată
Să învețe a muri.
Aproape învățase și cuiva
De la fereastra dinăuntru
I se făcu milă și-mi dădu
Plînsul ca lucru.
Pasărea zbură cu lecția nou învățată,
Eu m-am ridicat și am mers
Lepădându-mă de sângele ei
Încă odată și încă odată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu